

01 / 14Disponibil
Măr
Malus domestica
Mărul e fructul cu care începem: răbdător, cules toamna târziu, când dealurile din Banat și Ardeal se golesc de rod. Sucul lui e limpede la gust și tulbure la vedere, exact așa cum iese din presă.
01/Fructele
Fiecare fruct este prezentat mai jos, cu o fotografie și câteva rânduri. Sucurile de măr și aronia sunt disponibile acum și au pagini proprii; alte douăsprezece sucuri sunt în pregătire.



01 / 14Disponibil
Malus domestica
Mărul e fructul cu care începem: răbdător, cules toamna târziu, când dealurile din Banat și Ardeal se golesc de rod. Sucul lui e limpede la gust și tulbure la vedere, exact așa cum iese din presă.


02 / 14Disponibil
Aronia melanocarpa
Aronia nu se dă ușor. Bobul e negru-violet, mic, astringent, și tocmai de aceea îl iubim: sucul ei e dens, de culoarea cernelii, și nu seamănă cu nimic altceva din lăzile noastre.


03 / 14În curând
Vaccinium myrtillus
Afinele cresc sus, la margine de pădure, și se culeg cu pieptenele, bob cu bob. Un suc pe care îl pregătim pentru sezonul următor.


04 / 14În curând
Prunus cerasus
Vișina e acră cum trebuie și roșie cum trebuie. Sucul ei e cel pe care îl bei iarna, când ai nevoie să-ți aduci aminte de iulie.


05 / 14În curând
Rubus fruticosus
Mura crește pe rug, la margine de drum și de pădure, și se apără cu spini. O culegi cu zgârieturi pe mâini, ceea ce e corect: nimic bun nu vine fără ele.


06 / 14În curând
Fragaria × ananassa
Căpșuna e fructul grăbit: se coace în câteva zile și ține câteva ore. Sucul ei trebuie făcut în aceeași zi, altfel nu mai are rost.


07 / 14În curând
Rubus idaeus
Zmeura miroase a vară înainte s-o guști. E fructul pe care copiii îl mănâncă direct din tufă, iar noi îl presăm cât mai e cald de la soare.


08 / 14În curând
Pyrus communis
Para e fructul moale, cel care se coace din interior spre exterior și pe care trebuie să-l prinzi în ziua potrivită. Sucul ei e dulce fără să fie greu.


09 / 14În curând
Prunus domestica
Pruna e fructul Banatului, cel din care se face magiun, țuică și, de acum, suc. E dulce, brumată și răbdătoare: stă în pom până o bate bruma.


10 / 14În curând
Prunus armeniaca
Caisa se coace prima și trece repede. Are gustul verii timpurii, dulce și puțin acru, și culoarea apusului de la Altringen.


11 / 14În curând
Ribes uva-crispa
Agrișa e fructul acru-dulce al grădinilor de altădată: o boabă verde-gălbuie, cu vinișoare la vedere, care se coace la începutul verii. Un suc în plan, pentru un fruct pe care puțini l-au mai gustat.


12 / 14În curând
Morus nigra
Duda neagră cade singură din pom când e coaptă și colorează tot ce atinge. E fructul copilăriei de la țară, pe care nu-l găsești în magazine, pentru că nu rezistă drumului.


13 / 14În curând
Prunus spinosa
Porumbelele cresc pe porumbar, tufa cu spini de la marginea pășunilor, și se culeg după prima brumă, când asprimea lor se îmblânzește. Un fruct sălbatic, pentru un suc pe care încă îl pregătim.


14 / 14În curând
Cydonia oblonga
Gutuia e ultimul fruct al anului: galbenă, tare, pufoasă, cu un parfum care umple camera. Nu se mănâncă crudă, dar presată și pasteurizată devine altceva. Un suc pe care îl pregătim cu răbdare.